Dragii nostri,
David a implinit 3 ani pe 9 iunie. Desi vroiam sa impartasesc bucuria cu voi, din pacate nu am reusit sa scriu o noua postare. L-am sarbatorit in familie, si sper sa va placa pozele noastre :).
In rest, in afara de faptul ca David necesita toata atentia mea, in ultima perioada am avut foarte mult de umblat pentru a fi angajata ca asistent personal.
David este incadrat in grad de handicap grav cu asistent personal, iar acum ca a implinit 3 ani am iesit din concediu de ingrijire copil. Avand in vedere probleme lui de sanatate am hotarat ca cel mai bine este sa renunt la locul de munca pe care il aveam inainte si sa ma angajez ca asistent personal al lui David, desi venitul este mult mai mic.
Iar pentru ca sotul meu lucreaza, a trebuit sa umblam impreuna pentru a rezolva tot dosarul de angajare si a obtine toate actele necesare, care sunt mult mai multe si necesita mult mai mult timp decat la o angajare normala, in orice societate comerciala. Saracutul de el, toata ziua in carucior in stanga si in dreapta, de la un ghiseu la altul, adeverinte, analize, anchete sociale, si vesnicul raspuns "reveniti maine"...
Desi am reusit sa adunam jumatate din suma necesara, in ultima perioada suntem putin tristi pentru ca incasam refuzuri peste refuzuri la strigatul nostru de ajutor. Am fost la 7 firme pentru a solicita sponsorizare, cu David in brate, nu conosteam pe nimeni ... am mers sa vad daca vrea cineva sa ne ajute. Pentru ca nu mai avem nevoie de o suma foarte mare si am considerat ca si asta ar putea fi o solutie, mai ales ca firmele respective oricum ar da banii respectivi la stat, deci nu ar avea nimic de pierdut. Din pacate, am fost respinsa de toti "nu se poate, nu facem sponsorizari..." O doamna de la receptie in una din firme mia zis "doamna, nu va stie nimeni durerea daca nu trece prin asa ceva". Am inceput sa pling ca prea putina lume mai are suflet bun si de multe ori daca nu ai pe cineva sa te sprijine, sau daca nu dai din coate suficient de tare nu realizezi mare lucru...
Dar mai bine sa las toate problemele prin care am trecut si sa MULTUMESC LUI DUMNEZEU CA DAVID ESTE MAI BINE SI FACE PROGRESE. In ziua Sfintilor Constantin si Elena s-a prins cu manutele de marginea mobilei si a inceput sa faca singur cativa pasi in lateral, atat in stanga, cat si in dreapta. Am ramas blocata cand l-am vazut, am inceput sa plang de bucurie si am multumit ca am ajuns sa-l vad facand asta. La inceput a pasit cu frica, dar acum e din ce in ce mai stabil si rezista mai mult timp in picioare daca se tina de ceva. Inainte doar se ridica pret de cateva secunde si se punea jos.
Acum este in vacanta de la gradinita, dar facem logopedie si gimnastica in particular, pentru a nu stagna pe perioada celor 2 luni de vacanta.
Speram ca David sa fie bine si ne rugam pentru toti copiii si parintii care sunt in situatia noastra. DUMNEZEU SA-I AJUTE
Dragi nostri, simt ca dupa sedintele de HIPERBARA David va fi bine, imi pun foarte mari sperante in aceasta forma de terapie si stiu ca nu o fac degeaba. Cunosc cazuri care au fost si copilasii acum sunt mult mai bine. Ma rog la Dumnezeu sa ne ajute sa reusim pina la capat si va rog si pe voi sa ne ajutati. Mai avem nevoie doar de 2000 de euro! Stiu ca putem reusi.
David a implinit 3 ani pe 9 iunie. Desi vroiam sa impartasesc bucuria cu voi, din pacate nu am reusit sa scriu o noua postare. L-am sarbatorit in familie, si sper sa va placa pozele noastre :).
In rest, in afara de faptul ca David necesita toata atentia mea, in ultima perioada am avut foarte mult de umblat pentru a fi angajata ca asistent personal.
David este incadrat in grad de handicap grav cu asistent personal, iar acum ca a implinit 3 ani am iesit din concediu de ingrijire copil. Avand in vedere probleme lui de sanatate am hotarat ca cel mai bine este sa renunt la locul de munca pe care il aveam inainte si sa ma angajez ca asistent personal al lui David, desi venitul este mult mai mic.
Iar pentru ca sotul meu lucreaza, a trebuit sa umblam impreuna pentru a rezolva tot dosarul de angajare si a obtine toate actele necesare, care sunt mult mai multe si necesita mult mai mult timp decat la o angajare normala, in orice societate comerciala. Saracutul de el, toata ziua in carucior in stanga si in dreapta, de la un ghiseu la altul, adeverinte, analize, anchete sociale, si vesnicul raspuns "reveniti maine"...
Desi am reusit sa adunam jumatate din suma necesara, in ultima perioada suntem putin tristi pentru ca incasam refuzuri peste refuzuri la strigatul nostru de ajutor. Am fost la 7 firme pentru a solicita sponsorizare, cu David in brate, nu conosteam pe nimeni ... am mers sa vad daca vrea cineva sa ne ajute. Pentru ca nu mai avem nevoie de o suma foarte mare si am considerat ca si asta ar putea fi o solutie, mai ales ca firmele respective oricum ar da banii respectivi la stat, deci nu ar avea nimic de pierdut. Din pacate, am fost respinsa de toti "nu se poate, nu facem sponsorizari..." O doamna de la receptie in una din firme mia zis "doamna, nu va stie nimeni durerea daca nu trece prin asa ceva". Am inceput sa pling ca prea putina lume mai are suflet bun si de multe ori daca nu ai pe cineva sa te sprijine, sau daca nu dai din coate suficient de tare nu realizezi mare lucru...
Dar mai bine sa las toate problemele prin care am trecut si sa MULTUMESC LUI DUMNEZEU CA DAVID ESTE MAI BINE SI FACE PROGRESE. In ziua Sfintilor Constantin si Elena s-a prins cu manutele de marginea mobilei si a inceput sa faca singur cativa pasi in lateral, atat in stanga, cat si in dreapta. Am ramas blocata cand l-am vazut, am inceput sa plang de bucurie si am multumit ca am ajuns sa-l vad facand asta. La inceput a pasit cu frica, dar acum e din ce in ce mai stabil si rezista mai mult timp in picioare daca se tina de ceva. Inainte doar se ridica pret de cateva secunde si se punea jos.
Acum este in vacanta de la gradinita, dar facem logopedie si gimnastica in particular, pentru a nu stagna pe perioada celor 2 luni de vacanta.
Speram ca David sa fie bine si ne rugam pentru toti copiii si parintii care sunt in situatia noastra. DUMNEZEU SA-I AJUTE
Dragi nostri, simt ca dupa sedintele de HIPERBARA David va fi bine, imi pun foarte mari sperante in aceasta forma de terapie si stiu ca nu o fac degeaba. Cunosc cazuri care au fost si copilasii acum sunt mult mai bine. Ma rog la Dumnezeu sa ne ajute sa reusim pina la capat si va rog si pe voi sa ne ajutati. Mai avem nevoie doar de 2000 de euro! Stiu ca putem reusi.
